miercuri, 30 iulie 2014

Nopți ca în Vamă...

Waiting for the right moment may actually make you lose the opportunity that's staring you right in the face. Lose control. Live long and happy. Love. Laugh. Kiss someone even if you may not see them ever again. 


Nimic nu se putea compara în acel moment cu o companie perfectă, un pahar de bună dispoziție și o oarecare amețeală în aer, despre care nu o să știu niciodată dacă venea de la el sau de la soarele în care stătusem o zi întreagă.

Am prins o privire subtilă care se voia cred chiar insesizabilă. Se uita la mine. Speriat, timid, reticent dar cumva curios. Mi-a cuprins mâna dreaptă într-ale lui, iar eu mi-am pus capul pe pieptul lui printr-un gest care a părut atât de normal, de multașteptat.

M-a sărutat. Rapid, subtil, aproape ca și cum nici nu ar fi fost. Apoi însă privirea lui extaziată și fixată asupra mea de această dată mi-a spus că totul era întradevăr așa cum părea a fi – adevărat, pasional, de neuitat.

Îi spuneam printre săruturi să continue, iar el mă strângea mai tare în brațe, ca și cum noaptea aceea ar fi fost tot ce aveam...tot ce Vama ne putea oferi în acel moment. Trebuia să profităm mai mult, mă gândesc acum prostește, uitându-mă înapoi. Dar dacă mai mult nu ar fi însemnat neapărat mai bine?

Oh, nopți ca asta...nu le poți uita oricât îți dorești, iar senzația că toate acestea se vor mai întâmpla cândva în același loc nu te părăsește niciodată.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu